Salariul - contraprestatia muncii

Imprimare
Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:
  • „Art. 154 – (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
  • (2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.
  • Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum ?i alte adaosuri.
  • Art. 156 – Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii bane?ti ale angajatorului.”
Salariul reprezinta pentru angajatori, o cheltuiala impusa de necesitatea desfa?urarii activitatii.  Aceasta se inregistreaza in debitul contului 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului, care este o cheltuiala deductibila la calcului profilului impozabil .
Angajatorii trebuie sa calculeze ?i sa retina, prin stopaj la sursa, obligatiile bugetare (contributia pentru ?omaj, pensie, sanatate ?i impozitul).
Salariatul este o persoana incadrata cu contract individual de munca, cu timp integral sau partial de munca, pe o perioada nedeterminata sau determinata.
Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:
  • „Art. 10 – Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru el ?i sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.
  • Art. 11 – Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.
  • Art. 12 – (1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.
  • (2) – Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia ?i pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege.
  • Art. 14 – (1) in sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.
  • Art. 16 – (3) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca.
  • Art. 35 – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
  • (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
  • (3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
  • Art. 82 – (1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o durata mai mare de 18 luni.
  • Art. 101 – (1) Angajatorul poate incadra salariatii cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial.
  • (2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.
  • (3) Durata saptamanala de lucru a unui  salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore.
  • Art. 108 – timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il folose?te pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
  • Art. 109 – (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi ?i 40 de ore pe saptamana.”